Seiten

Dienstag, 11. September 2012

oldies, but goldies

si asta, face parte din categoria "tezaur-trofee". asa, in cadrul listei de colectionara, pentru ca in realitate, iar, nu stiu cit e de flatant. si ma refer aici, mai precis, la succesul meu in rindul virstei a treia-spre a patra. succesul MEU, adica, fix acea componenta datorata MIE e, realist vorbind, destul de limitat, el vine pe un teren deja pregatit de dispozitia si deschiderea acestei categorii de virsta, pentru tot ce inseamna carne+femeie + cel putin 30 de ani mai putin. pe scurt, aceasta introducere teoretica sta la baza unei intimplari de prin primavara. germania e foarte activa la capitolul senior life. n-am sa uit niciodata imaginea de la halensee, e un lac de pe aici, de aproape, unde poti peste vara sa stai la plaja.imi spusese a. de locul asta, m-am dus cu incredere, in costum de baie, ma avertizase in prealabil ca sint si multi nudisti. dupa un drum printre copaci, in fata ochilor mi s-a deschis pur si simplu o pajiste verde plina, dar fara nici o exagerare, PLINA de funduri goale de mosi. parca erau dintotdeauna acolo, crescute din pamint, dupa ploaie. imaginea socanta m-a determinat sa ma arunc cu aviditate in lectura cartii adusa cu mine, iata, din nou, the old catharsis.

dar sa revin: acum citeva luni, aflata la münchen la o chestie oficiala, intr-un scurt moment intre doua discutii, dupa conferinta, vine la mine, tirsiindu-si picioarele, un "domn", la, am apreciat eu, 80 sau, de ce nu, 90 de ani. care imi declara, ca de cum m-a vazut, a facut o pasiune pentru mine. imi povesteste pe scurt viata lui: dintr-o familie "nobila" din romania, de fapt discutia s-a desfasurat in mare parte in franceza, limba guvernantei si copilariei lui, pe care probabil ca si-o amintea si mai bine, casatorit a treia oara (sotia de altfel, o doamna respectabila, la vreo 70 de ani, se afla si ea prin preajma), insa de cinci ani nu a mai trait asa o pasiune fulgeratoare cum facuse pentru mine, fix atunci. ultima data deci cind o inselase pe sotia lui fusese acum 5 ani, (eu probabil trebuind in acest context sa il compatimesc si sa-i sar in ajutor), cu o colega de-a lui, care locuia in acelasi bloc cu ei, doar ca vreo citeva etaje mai jos. eu am reactionat per total, zic eu cu constiinta impacata, destul de chill. cu o uimire, exprimata prin ochii mei larg cascati, care poate a fost de el in mod gresit interpretata ca fiind interes+nerabdare. desi, un interes intelectual pentru poveste si pentru el, ca fenomen clar ca a existat. ne-am despartit in termeni politicosi, s-a scuzat ca totusi trebuie sa ii dea atentie si sotiei lui, eu l-am inteles si l-am iertat.

pasiunea insa a continuat, cel putin pentru o perioada de inca doua scrisori, la care n-am raspuns desigur niciodata, una in franceza, langue de l'amour, din care citez:

Intr-o prima faza, imi propune o colaborare pe linie "profesionala", pentru a putea veni la Berlin, apoi se arata dispus sa cedeze si sa vina "oricum".

"Independent de toate acestea, eu as putea veni si privat la Berlin. Cred ca noi doi suntem fiinte de exceptie si ar fi pacat sa ne pierdem ca doi meteoriti ce se indeparteaza iar spre a nu se revedea niciodata. Intilnirea noastra mi-a provocat o bucurie incandescenta. Cred ca am putea comunica pe baza de idei, pareri si experiente, si pe un plan monden."
R.

si, din a doua scrisoare, in franceza, in care e integrata scenarial si sotia, caci asa cere eticheta:

"Madame,
Je suis toujours sous la fascination de vos yeux verts. [...] J'essaie de trouver un pretexte pour venir a Berlin. Si vous venez a Munich, ma femme et moi serons heureux de vous avoir au diner (a le savoir a 7 jours en avance). Ensuite nous pourrions nous retirer "pour des completations", comme l'on dit dans notre metier.
Vous etes la seule femme a avoir dans l'internet une photo digne de sa beaute - de votre beaute royale".

R.

vorba lui celine, fiind atit de flatata, "qu'on n'en parle plus"...


Keine Kommentare:

Kommentar veröffentlichen