”Știi ce am înțeles? Am înțeles că fusesem învins. Nu e o idee care să-mi placă, însă de atunci am purtat-o în mine tot timpul. Învins de mine însumi, dacă te întrebi cumva. De mine însumi, cu toate principiile mele. Eu nu pot să-mi trădez fratele, eu nu pot să-mi trădez meseria de dascăl, eu nu pot să-i trădez pe dezmoșteniții din Newark. <<Nu eu - eu nu plec din acest oraș. Eu nu fug. Colegii mei pot face cum socotesc ei de cuviință -eu nu-i părăsesc pe acești copii negri>>[...] Când te desprinzi, așa cum am încercat eu s-o fac, de toate amăgirile evidente - religie, ideologie, comunism -, tot mai rămâi cu mitul propriei tale corectitudini. Ceea ce este amăgirea finală. ”
(Philip Roth- M-am măritat cu un comunist)
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen