in the mud for the club

si asta, si asta:

klangkarussell: sonnentanz: https://soundcloud.com/search?q=Klangkarussell%2C

F.W.

my next moves

regizoarea e excelenta, kathryn bigalow: zero dark thirty: http://www.youtube.com/watch?v=cAtWcvCxPhc, si si mai misto, the hurt locker http://www.youtube.com/watch?v=2GxSDZc8etg.

for me, just a preview...

for your own pleasure

citat din dresscode, bar tausend: http://www.tausendberlin.com/

For your own pleasure, please come in style...

so grateful

scrisoarea pe care am gasit-o azi dimineata, in ploaie, in fata usii de la birou (fusese lipita cu scoci, undeva), fara nici o adresa pe ea. asa ca am zis ca era (like zizek said) pentru mine, de fapt:

" Dad,
Thank you so much for your generosity. I used the initial check you gave us to pay for my dress and veil. Jonathan is using the 2500$ you sent us to pay for our hotel accomodations in Costa Rica! We are so grateful for your generosity. And, I am eternally grateful for your guidance and support during some really dark days and your continued support/ guidance now that my days are much brighter.
I love you, always,
Natasha"

a very regular life

”Calmly Fanny had rejected his proposal, not unkindly, simply demonstrating that she was better off as she was. She did not speak as if she had a lover, nor did he suspect her of living an irregular life.”

 (Anita Brookner -Making things better)

the graffitti tour

prin berlin, cu t., incepind chiar cu strada mea....

la destinatie

Corpul poetei e invizibil
ceea ce mîngîi acum nu-i decît o părere.
Corpul poetei e înăuntru
acolo unde ți-e frică s-ajungi.
Sînii ei sînt sîmburi, nu excrescențe,
ceea ce muști acum orgolios între dinții tăi
e o naiva demonstrație de forță.
Forța catifelării și a piersicii.
Corpul poetei e îmbrăcat în mantaua prea strîmtă
picioarele ei atletice în bocancii prost croiți,
corpul poetei e deja departe
ea merge pe jos, tu vii repede cu trenul
și tot în urma ei ajungi
la destinație.
Corpul poetei e o casă goală
în care te lasă-n voie să locuiești-n lipsa ei.

Le corps de la poète est invisible
ce que tu caresses maintenant c'est une illusion.
Le corps de la poète est dedans
là où t'as si peur d'y aller.
Ses seins sont des noyaux, pas d'excrescences,
ce que tu mords maintenant orgueilleux entre tes dents
c'est une naïve demonstration de force.
La force du velours et de la pêche.
Le corps de la poète est vêtu d'un manteau trop serré
ses pieds athlétiques dans des bottes mal coupées,
son corps est déjà loin devant,
elle va à pied, tu viens vite par train
mais tu arrives après elle à la destination.
Le corps de la poète est une maison vide
où elle te permet vivre comme tu veux
dans son absence.

(dedicat Angelei Marinescu)
(scris de Svetlana Carstean)

the smell of...

cel putin in decursul ultimilor patru ani, dar si inainte, am avut de-a face cu tot felul de propuneri culturale, fata de care, obligat-fortat, a trebuit sa am o pozitie. nu le trec in revista pe toate, nici macar pe cele mai absurde, mentionez doar doua, care-mi sunt acum la indemina si care merita atentia: prima, de la un sirb, numit dragan, care imi povesteste viata lui, si ca se ocupa de peste douazeci de ani cu "producerea culturii prin muzica" si ca daca vreau, imi va trimite si un demo cu muzica lui (care nu era atasata, cum ar fi fost firesc, scrisorii). imi explica si primele idei muzicale le-a avut, spune el, foarte devreme (!) la virsta de 14 (!) ani. dupa cv urmeaza descrierea pieselor ("oper vitalite(!) klassik", "drama klassik", variind de la compozitii care amintesc, spune el de o combinatie intre bizet, beethoven si verdi (!), la melodii pop. scrisoarea se incheie cu o poza a autorului (facuta de el insusi cu un web cam, probabil) si cu mentiunea ca in cazul in care doresc sa-mi trimita demo-ul, si in cazul in care dupa ce il ascult as vrea sa i-l dau inapoi, sa nu fac asta, intrucit i se fura in mod constant posta de niste vecini "invidiosi si rai". recunosc, nu i-am raspuns si nu i-am cerut nici muzica, tocmai de frica de a nu intra in acel circuit periculos al vecinilor razbunatori.

si mai recent, un cuplu (creatorul si muza sa) imi aduc mai multe volume de poezii, cu titlul "Roberta...tu mirosi a Dumnezeu", in speranta organizarii unor lecturi. autorul, cu un nume predestinat succesului pe plan international, "pilipăuţeanu", ii dedica sotiei sale poeziile, despre care pretinde ca sunt scrise "cu o pana de inger". pe coperta mov, roberta apare invaluita intr-o aura alba. dupa prefata, in care criticul literar vede cum autorul "leaga planul poetic de planul realitatii", urmează un dialog intre autor si muza/ sotia lui:
R: "Iti multumesc ca ma asemeni cu un inger! Poate ca sunt o ingerita...sau poate ca nu! Ceea ce stiu sigur este ca sunt a ta!"....
C.P.: "Iti multumesc ca ti-ai frint aripile cerului si ai renuntat la nemurire pentru mine! Iti multumesc cu inima mea trecatoare. Da...esti a mea! Eu sunt muritorul pentru care te-ai nascut! O inima sarutata se deschide precum o floare"...

si abia dupa aceea urmeaza poemele, pe care, si eu si c. (care a primit, de asemenea un exemplar), le-am citit tinindu-ne de nas, mirosul (de Dumnezeu al Robertei) fiind mult prea puternic:

"te iubesc Roberta, da-mi inelul
in deget am sa ti-l asez cuminte
suntem doar noi, se-nvirte caruselul
eram asa de tineri, iti mai aduci aminte?"

plus un poem dedicat "doamnei doctor":
"Hai doamna doctor pune stetoscopul
Asculta-ma de dorul nerostit
Palpeaza-mi inima, te rog, trateaza-mi focul
de trist poet, etern indragostit"

sau poeme scrise intr-un stil aparent jucaus, de fapt ele sunt mult mai complexe:

" inima mea e de pepene
calul se piaptana cu un pieptene
iubita se spala cu marea pe par
marul coace cu merele
un mar."

"maimuta se scarpina
precum omul
maimuta stie c-ai murit
in sfirsit
om deslusit
maimuta recita in oglinda
citeva sunete
sonete
este suparata pe ea
ha la la."

daca as fi vecinul celor doi, cu siguranta ca as reactiona si eu ca vecinii muzicianului sirb, din pura invidie...

assenza

BEING your slave, what should I do but tend  

Upon the hours and times of your desire?  

I have no precious time at all to spend  

Nor services to do, till you require:  

  

Nor dare I chide the world-without-end-hour          

Whilst I, my sovereign, watch the clock for you,  

Nor think the bitterness of absence sour  

When you have bid your servant once adieu:  

  

Nor dare I question with my jealous thought  

Where you may be, or your affairs suppose,   

But like a sad slave, stay and think of nought  

Save, where you are, how happy you make those;—  

  

So true a fool is Love, that in your will  

Though you do anything, he thinks no ill.

(Absence- William Shakespeare)

Assenza, ca orasul din nordul Italiei, de la lacul Garda, la care am fost cu m., acum doua veri. 

...

zilele astea, uitindu- ma cu t. prin albumul francescai woodman, doua dintre favoritele mele:

disturbing the ruins

Conversation Among the Ruins (Sylvia Plath)

Through portico of my elegant house you stalk
With your wild furies, disturbing garlands of fruit
And the fabulous lutes and peacocks, rending the net
Of all decorum which holds the whirlwind back.
Now, rich order of walls is fallen; rooks croak
Above the appalling ruin; in bleak light
Of your stormy eye, magic takes flight
Like a daunted witch, quitting castle when real days break.

Fractured pillars frame prospects of rock;
While you stand heroic in coat and tie, I sit
Composed in Grecian tunic and psyche-knot,
Rooted to your black look, the play turned tragic:
With such blight wrought on our bankrupt estate,
What ceremony of words can patch the havoc?



Havoc= great confusion, disorder, devastation